Paraziti

Anchilostom (Ancylostoma duodenale)

AnchilostomAnchilostomul uman include doua nematode (limbric) specii, Ancylostoma duodenale si Necator americanus. (Femelele adult: 10-13 mm (A. duodenale), 9-11 mm (N. americanus); masculii adult: 8-11 mm (A. duodenale), 7-9 mm (N. americanus). Un grup mai mic de anchilostomi care infecteaza animalele pot invada si parazita corpul uman (A. ceylanicum) sau pot penetra pielea umana (producand larve cutanate migratoare), dar care nu se mai dezvolta. (A. braziliense, Uncinaria stenocephala).

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Ouale ajung in excremente, si in conditii favorabile (umiditate, caldura, umbra), larvele ies din oua in 1-2 zile. Larvele rhabditiforme eliberate se dezvolta in fecale si/sau in sol, si dupa 5-10 zile (si doua naparliri) devin filariforme (al treilea stadiu) larve care sunt infectioase. Aceste larve infectioase pot supravietui intre 3 si 4 saptamani in mediu favorabil. In contact cu gazda umana, larvele penetreaza pielea si sunt purtate prin vene catre inima si apoi catre plamani. Patrund in alveolele pulmonare, ajung in arborele bronhic in faringe, si sunt inghitite. Larvele ajung in intestinul subtire, unde traiesc si devin adulti. Viermii adult traiesc in lumenul intestinului subtire, unde se agata de peretii intestinului cu sangerari din partea gazdei. Cei mai multi dintre viermii adult sunt eliminati in 1 sau 2 ani, dar recordul longevitatii paote atinge chiar mai multi ani.

Unele larve A. duodenal, dupa ce au penetrat pielea, pot deveni inactive (in intestine sau muschi). In afara de aceasta, infectia cu A. duodenale se poate produce pe cale orala sau transmamara. N. americanus, totusi, necesita faza migrarii transpulmonare.

Distributie Geografica: Este a doua dintre cele mai comune infectii cu viermi intestinali (dupa ascaridiaza). Raspandirea pe glob, cel mai des intalnita in zonele cu un climat cald-umed. Ambele N. americanus si A. duodenale se intalnesc in Africa, Asia si America. Necator americanus predomina in cele doua Americi si Australia , in timp ce A. duodenale este intalnita in Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Sudul Europei.

Limbricul (Ascaris lumbricoides)

LimbriculAscaris lumbricoides este cea mai mare nematoda (limbric) care paraziteaza intestinul uman. Imaturi sau adulti A.lumbricoides sunt uneori eliminati prin excremente. Masculii adult masoara 15-30 cm lungime si 0.3-0.8 cm latime si au o coada ventrala curbata; femelele adult masoara 25-30 cm lungime si 0.5 cm latime.

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Viermii adult traiesc in lumenul intestinului subtire. O femela poate produce aproximativ 200.000 de oua pe zi, care ajung in fecale. Ouale nefertile pot fi ingerate insa nu sunt infectioase. Ouale fertile embrioneaza si devin infectioase dupa 18 zile sau mai multe saptamani ,depinde de conditiile mediului (optime: umezeala, caldura, sol umbros). Dupa ce ouale infectioase sunt inghitite, larvele ies din oua, invadeaza mucoasa intestinala, si sunt purtate prin portal, inspre plamani. Larvele continua sa se dezvolte in plamani (10-14 zile), penetreaza peretii alveolari, urca prin arborele bronhic in gat si sunt inghitite. Inainte de a ajunge in intestinul subtire se dezvolta in viermi adult. Intre 2 si 3 luni are loc trecerea de la ingerarea oualor infectioase la ovipozitia de femele adult. Viermele adult poate supravietui intre 1 si 2 ani.

Distributie Geografica: Este una dintre cele mai comune infectii cu viermi intestinali. Raspandita pe glob. Cea mai mare raspandire in zonele tropicale si subtropicale, si in regiunile cu o igiena inadecvata. In zonele rurale din Sud-Estul Statelor Unite.

Oxiuri (Enterobius vermicularis)

OxiuriNematodele Enterobius vermicularis (in prealabil Oxyuris vermicularis) cunoscuti sub denumirea de oxiuri umani. (Femela adult: 8-13 mm, masculul adult: 2-5 mm.) Fiintele umane sunt considerate a fi singurele gazde a E. vermicularis. O a doua specie, Enterobius gregorii, a fost descrisa si raportata in Europa, Africa si Asia. In scopurile practice, morfologia, ciclul vietii, prezentarea clinica si tratarea de E. gregorii sunt identice cu E. vermicularis.

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Ouale sunt depozitate in cutele perianale. Infectarea provine prin transferul de oua infectioase in gura cu mainile care au atins zona perianala. De la persoana la persoana transferul se face prin atingerea mainilor de hainele de pat. Enterobiasis se poate lua si prin suprafetele contaminate cu oua de oxiuri (e.g., perdele, covor). Un numar mic de oua pot deveni transmisibile pe calea aerului si pot fi inhalate. Odata inghitite acestea se dezvolta la fel ca ouale ingerate. Dupa ingerarea oualor infectioase, larvele ies din oua in intestinul subtire si adultii se stabilesc in colon. Intervalul de timp de la ingerarea oualor infectioase la ovipozitia de femele adult este de aproape o luna de zile. Durata de viata a adultilor este de aproximativ doua luni. Femelele migreaza pe timp de noapte afara din anus si se tarasc in pielea din zona perianala. Larvele din oua se dezvolta (ouale devin infectioase) in 4-6 ore in conditii prielnice. Poate aparea reinfectare sau migrarea noilor larve din pielea anala in rect, insa frecventa nu este cunoscuta.

Distributie Geografica: Raspandirea pe glob, infectarea are loc la copii mai ales in perioada scolara-sau prescolara-si in aglomeratii. Enterobiasis pare a fi mai comun in tarile cu clima temperata decat in cele cu clima tropicala. Este cea mai comuna infectie cu viermi intestinali in Statele Unite (aproximativ 40 milioane de oameni infectati).

Dacă doriți să citiți articole referitoare la acest subiect, faceți clic pe cuvintele cheie:Constipaţie | Detoxifiere | Diaree

Schistosoma (Schistosoma)

SchistosomaSchistosomiasis este cauzata de trematodele digenetice din snage. Cele trei specii principale care infecteaza organismul uman sunt Schistosoma haematobium, S. japonicum, si S. mansoni. Alte doua specii, localizate in anumite zone geografice, sunt S. mekongi si S. intercalatum. Mai exista si alte specii de schistosomes, care paraziteaza pasarile si mamiferele, acestea pot provoca dermatite cercariale la oameni.

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Ouale sunt eliminate prin fecale sau urina. In conditii prielnice ouale scot pui si elibereaza miracidia, care inoata si penetreaza gazde melci intermediare. de dezvoltare in melci includ 2 generatii de perispermi si producerea de cercarii. Pe fondul eliberarii din melci, cercariile infectioase inoata, penetrand pielea umana, isi leapada coada si devin schistosomulae. Schistosomulae migreaza prin mai multe stagii pana ajung in vene ( , ). Viermii adult in organismul uman locuiesc in venulele mezenterice in diferite locatii, care par a fi specifice fiecarei specii. S. japonicum se intalneste mai des in venele mezenterice superioare din intestinul subtire, si S. mansoni este intalnit mai des in venele mezenterice superioare din intestinul gros. Totusi, ambele specii pot ocupa ambele locatii, si sunt capabile sa se deplaseze de la o locatie la alta, asa ca nu este posibila afirmatia ca doar o specie poate ocupa o singura locatie. S. haematobium se produce cel mai des in plexul venos al vezicii, dar mai poate fi gasit si in venulele rectale. Femelele (marime 7-20 mm; masculii mai subtiri) depoziteaza ouale in venulele mici din portal si sistemul perivezical. Ouale sunt transportate progresiv inspre lumenul intestinului (S. mansoni si S. japonicum) inspre vezica si uter (S. haematobium), si eliminate prin fecale sau urina. Patologia S. mansoni si S. japonicum schistosomiasis include: febra Katayama, granulomul hepatic perisinusoidal, fibroza Symmers’ a trunchiului periportal, hipertensiune portala, si ocazional granulom embolic in creier sau maduva spinarii. Patologia S. haematobium schistosomiasis include: hematuria, calcifiere, carcinom al celulelor, si ocazional granulom embolic in creier si maduva spinarii.

Contactul cu apa este suficient pentru infectarea cu schistosomes. Numeroase animale ca pisici, caini, rozatoare, porci, cai si capre servesc de rezervoare pentru S. japonicum, si cainii pentru S. mekongi.

Distributie Geografica: Schistosoma mansoni se gaseste in anumite zone din America de Sud si Caraibe, Africa si Orientul Mijlociu; iar S. japonicum in Estul Indepartat. Schistosoma mekongi si S. intercalatum se gasesc in Sud-Estul Asiei si in Centrul si Vestul Africii.

Tenia (a Taenia saginata)

TeniaCestodele (teniile) Taenia saginata (tenia de vaca) si Taenia solium (tenia de porc). T.saginata poate masura 9 m (810cm), T.solium poate masura 6 m (18 ft). Teniile apar atunci cand este consumata carne vie sau semi prajita de vaca (T.saginata) sau porc (T.solium).T. solium poate deasemenea cauza chisticercoza.

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Organismul uman este singura gazda finala a Taenia saginata si Taenia solium. Ouale sunt purtate in fecale; ouale pot supravietui zile sau luni in mediul respectiv. Bovinele (T. saginata) si porcii (T. solium) sunt infectati prin ingerarea vegetatiei contaminate cu ouale viermilor. In intestinele animalelor, oncosferele ies din oua, invadeaza peretii intestinali, si migreaza inspre muschii striati unde evolueaza in cysticerci. Un cysticercus poate supravietui mai multi ani in animal. Organismul uman se infecteaza prin carne vie sau neprajita suficient infectata. In intestinul uman, cysticercus au nevoie de doua luni pentru a deveni tenii adult, care pot supravietui ani de zile. Teniile adult se ataseaza intestinului subtire prin scolex si se stabilesc in intestinul subtire. Lungimea viermilor adult este de obicei 5m sau mai putin la T. saginata (totusi poate ajunge pana la 25 m) si 2 pana la 7 m in cazul T. solium. Adultii produc oua care la maturitate se desprind de tenii si migreaza inspre anus si trec in excremente (approximativ 6 pe zi). T. saginata adulti de obicei depun intre 1,000 si 2,000 de oua, in timp ce T. solium adult au o medie de 1,000 de oua. Ouale din viermi sunt eliberate dupa ce viermii sunt eliminati in fecale. T. saginata pot produce pana la 100,000 si T. solium pot produce 50,000 de oua per proglottid.

Distributie Geografica: Ambele specii au raspandire globala. Taenia solium este mai des intalnita in comunitatile sarace unde oamenii traiesc in apropierea porcilor si consuma carne de porc neprajita suficient, si foarte rar in Tarile musulmane.

Trichina (Trichuris trichiura)

TrichinaNematoda Trichuris trichiura, numita si viermele bici. Femela adult masoara aproximativ 35-50 mm in lungime, si masculul aproximativ 30-45mm.

Ciclul de viata:

Ciclul de viata

Ouale neembrionate trec in excremente . In sol, ouale se dezvolta in 2 stagii , urmeaza un stadiu avansat , si apoi embrioneaza ; ouale devin infectioase in 15-30 de zile. Dupa ingerare (solul-contaminat maini sau mancare), larvele ies din oua in intestine care se maturizeaza si se stabilesc ca adulti in colon. Viermii adult (aproximativ 4 cm lungime) traiesc in cecum si apoi ajung in colon. Viermii adult se fixeaza in locatie, cu partea anterioara prinsa in mucoasa. Femelele incep sa ovipozitioneze la 60-70 zile dupa infestare. Viermele femela depune in cecum intre 3.000 si 20.000 de oua pe zi. Durata de viata a viermilor adult este de aproximativ un an.

Distributie Geografica: Al treilea cel mai comun vierme uman. Raspandire globala, cu infestari mai dese in zonele cu clima tropicala si conditii saracacioase, si printre copii. Estimativ 800 milioane de oameni de pe glob sunt infectati. Trichuriasis se raspandeste in Sudul Statelor Unite.